Adevăratele blaturi
Scris de Confucius pe 14 mai 2008
Ca de obicei după ce primul pedelist al ţării a aruncat piatra – de data asta cu blaturile intre candidati - asta a devenit subiect central pe agenda publică. Şi tot ca de obicei toată lumea a sărit să demonstreze că “eu nu, poate altul”. Capetele bârfitoare care se cred jurnalişti, analişti şi tocşouari au argumentat doct fie că înţelegerile fac parte din jocul politic, ori că, dimpotrivă, înţelegerile sunt un alt simptom al stricăciunii politicienilor.
Din nefericire toată perdeaua asta de fum ascunde cu grijă blaturile reale. Iar astea nu sunt intre partide sau politicieni, ci sunt blaturile transpartinice între politic-administrativ şi afaceri. Singura grijă e să nu devină şi notorii. Adică să nu le scoată nimeni pe tapetul dezbaterii de campanie. Toţi ştiu că aranjamentele existente vor fi preluate de noii aleşi. Este o grea moştenire pe care noii aleşi o vor imbrăţişa cu multă dragoste. Incasarea beneficiilor lor reprezintă o parte importantă a explicaţiei pentru subita preocupare altruistă despre binele public.
Culmea e că nici măcar nu e vorba de cine ştie ce mari secrete. Informaţiile sunt publice.
Ca să nu ziceţi că bat câmpii, hai să luăm un exemplu de prin presă de mai demult. Bucureştiul e gâtuit de trafic. Există un contract pe o sumă foarte interesantă pentru realizarea unui sistem de management al traficului. Până acum e bine, nu-i aşa? Doar că firma care a câştigat licitaţia are din întâmplare nişte legături groase cu familia unui anumit vice-primar. Care familie a incasat o sumă fabuloasă pentru firma sa de semaforizare, iar apoi a rămas în control. Iar traficul a rămas desigur la fel.
Toată povestea a fost scoasă la iveală de un fost consilier cu notorietate in Consiliul General. Care consilier acum candidează la o primărie de sector. Doar că nu mai zice nimic. După cum nici un candidat nu mai pomeneşte nimic despre asta. Evident că nici vreo anchetă nu se intâmplă şi nici nu se va întâmpla.
Şi asta e numai un exemplu “minor” de chestii trecute sub tăcere în campanie. Nici nu am mai pomenit de importul de borduri sau de…, ori de… Iar cum afacerile publice sunt doar varful aisbergului, ce o fi sub apele tulburi, doar Dumnezeu mai ştie.
Sau poate dracu’.
Gabriela Savitsky spus
Precum zici. Fosgaiala si bani. Asa as vrea sa aprinda cineva lumina odata! As aprinde-o eu, dar inca nu ajung la comutator…
Confucius spus
Daca vrei poti ajunge la comutator.
Doar ca s-a furat becul.
Confucius spus
Ce frumos e reflexivul asta “s-a furat”, pe sine se.
Constantin Gheorghe spus
Apropo de semafoare: bănuiesc că aşa zisa sincronizare( de fapt, ar trebui să fie un model de alocare dinamică a timpilor) este pretextul pentru schimbarea semafoarelor, cu stâlpi, cu tot. Am să postez imagini cu această mizerie pe bani publici, dar nu-mi fac iluzii. E un soi de ultim tun al “actualilor”. Care au toate şansele să fie viitorii.
Gabriela Savitsky spus
Da… e plină de nuanţe limba română…
Confucius spus
Probabil ca schimbarea semafoarelor e parte din proiect. Oricum ar fi nu conteaza. Mesajul meu e ca toate mizeriile astea vor continua vesele si de acum inainte, indiferent cine se urca in scaun. Din cauza asta nu am de gand sa fac vreun efort ca sa ii legitimez. 1 iunie e ziua copiilor. Atat.
Constantin Gheorghe spus
Sigur că da! Mergem în parc şi jucăm leapşa pe furate! Tocmai am aflat de la Anca Alexandrescu un alt tun, în sectorul trei: delfini la ghiveci. Nu vrei să creşti unul în baie?
Confucius spus
In baie cresc porcu’
Constantin Gheorghe spus
Un pic de inginerie genetică nu strică nimănui! O să ai un porc cu inteligenţa delfinului şi cu un gust minunat. Inventezi cârnaţii de delfin şi saramura de porc, şi te umpli de bani!
Confucius spus
Bine… Atunci o sa cumpar niste seminte de delfin. Adaug apa (sarata) si rasare cetaceul direct la borcan.
Confucius spus
Pare-se ca stau bine cu timpul…
A se vedea aici.